Add your promotional text...
POEM 201
Ea e femeia, al cincilea anotimp divin,
Misterioasă, fermecătoare, abilă în splendoare,
O pasăre liberă, ce soarbe din vântul senin,
Dar și stăpânită de dorințe ce-i dau culoare.
Ea e scara ce coboară în neguri, apoi se-nalță,
E zâmbetul soarelui ce strălucește la răsărit,
Dar și roua ce devine ploaie, în a ei față,
Femeia ce poate fi orice, spre infinit.
Ea e femeia, al cincilea anotimp de vis,
E ninja cea rece sau focul pasiunii fierbinti,
Uneori subtilă, alteori raul ce șerpuiește,
Dar mereu frumoasă și reală simfonie.
Prin ochii mei, ea e vara, pasiunea și flacăra vie,
Ea e femeia, în suflet și-n gând, fără a fi,
Ea e toate sperantele mele și visurile împletite,
Ea e al cincilea anotimp, nicicând nu va pieri.
POEM 201
She is the woman, the fifth divine season,
Mysterious, enchanting, skilled in splendor's reason,
A free bird, drinking from the clear wind,
But also ruled by desires that give her hues to blend.
She is the ladder descending into mists, then rising high,
The smile of the sun shining at dawn's sky,
Yet also the dew that turns to rain upon her face,
The woman who can be anything, in infinite grace.
She is the woman, the fifth dreamy season,
The cold ninja or the fire of passion's beacon,
Sometimes subtle, sometimes the river winding,
But always beautiful, a real symphony binding.
Through my eyes, she is summer, the passion and the living flame,
She is the woman, in heart and mind, without blame,
She is all my hopes and dreams entwined,
She is the fifth season, eternal, undefined.